Dimensiunile insectelor variaza foarte mult, osciland in lungime intre 0,2 mm si 350 mm.
Corpul insectelor este format din segmente (metamere) care sunt grupate in 3 regiuni, si anume:
• cap - este format din 6 segmente ce prezinta organele vizuale (ochi compusi, oceli), o pereche de antene si aparatul bucal.
• torace - este constituit din 3 segmente; pe primul segment se articuleaza cate o pereche de picioare iar pe celelalte doua (la majoritatea insectelor) se gaseste cate o preche de aripi.
• abdomen - este alcatuit din 11 segmente, la care se adauga telsonul; in cazul majoritatii insectelor media segmentelor abdominale este cuprinsa intre 7 si 9.
Corpul insectelor este acoperit cu un invelis protector chitinos rezistent care constituie scheletul extern sau exoscheletul.
27.08.2008
18.6KB
Clasa Amphibia (Amfibienii), cunoscuta popular ca broaste, cuprinde vertebrate, cu tegumentul golas, rar cu solzi fini, ascunsi în tegument (forme care nu sunt în tara noastra).
Broastele propriu-zise au corpul scurt si îndesat, membrele posterioare mai lungi si în general proprii pentru sarit. Pielea are rol în respiratie si rol în protectie prin secretia veninului mucos cu efect toxic sau iritant. Epiderma are glande mucose care mentin umiditatea tegumentului si-l face lunecos, precum si glande seroase (pe partea dorsala a corpului) ce secreta produse caustice, iritante. Sub tegument, broastele au saci lifatici si lacune ce dau o mare mobilitate pielii.
Sunetele, care se pot produce chiar si în apa, sunt executate numai de masculi, aerul respirat, care face sa vibreze coardele vocale, este întarit de sacii vocali interni ascunsi sub piele; sacii pot forma umflaturi la coltul gurii sau pot fi externi, fara deschidere externa, formati doar prin subtierea pielii.
Numarul de oua depuse variaza de la 700 la 10000-12000, cu dimensiuni de 1-4 mm. Ouale au un colorit specific, negru sau cafeniu-opac la polul germinativ si alb galbui la polul vitelin. În uter, ele sunt învelite într-o membrana foarte subtire; depuse în apa, membrana se umfla, oul atingand 3-7 mm, uneori 10 mm si se aglutineaza în mase compacte, plutitoare, prinse de plantele acvatice sau pur si simplu cazute pe fundul apei. Dupa cateva zile sau saptamani, în raport cu temperatura apei, embrionul se elibereaza din capsula si trece prin fazele larvare specifice.
Broastele se hranesc cu insecte, viermi, moluste. Broastele adulte sunt carnivore si mananca aproape orice este mai mic decat ele, inclusiv insecte, viermi si chiar alte broaste.
Cea mai mare broasca este numita foarte potrivit - broasca Goliath (Conraua goliath) din Camerun. Atinge aproape 30 cm si cantareste chiar si 3,3 kg.
Cea mai mica broasca este broasca de Aur (Psyllophryne Didactyla) din Brazilia. Aceasta creste numai pana la 9,8 mm.
27.08.2008
18KB
Atentie ! Incalcarea regulilor se pedepseste conform legii 423 / A paragraful 23 (ma rog , nici nu cred ca exista asa ceva) :rotfl:
31.08.2008
2.8KB
FAZELE LUNII
In functie de pozitia Lunii fata de Soare, aceasta este vazuta pe Pamant luminata intr-o mai mica sau mai mare masura, trecand prin mai multe momente intermediare numite fazele Lunii.
In ciclul fazelor lunii exista un scurt interval in care Luna nu este deloc vizibila; este faza numita "Luna noua". Ea are loc atunci cand Luna se afla, aproximativ, intre Soare si Pamant; atunci partea luminata a suprafetei lunare se afla indreptata, in intregime, spre Soare, fiind inaccesibila unui observator terestru.
Faza in care Luna se vede complet luminata este numita "Luna plina"; atunci Pamantul se afla intre Luna si Soare (cele trei corpuri sunt deci, din nou aliniate), iar suprafata vizibila a Lunii este complet luminata.
06.09.2008
13.7KB
Reptilele sunt vertebrate tetrapode care au aparut in fauna terestra in perioada Carbonifera a erei Pleozoice si au atins apogeul dominatiei in era Mezozoica.
Daca batracienii sunt primele vertebrate care au trecut la viata terestra, reptilele au reusit sa cucereasca definitiv acest mediu de viata. Ca urmare, în organizarea reptilelor se observa un complex de caractere, care reprezinta adaptari la viata terestra. Unele reptile s-au adaptat secundar la viata acvatica.
Reptilele din fauna actuala sunt exclusiv terestre cu unele exceptii. Ele nu mai revin in mediul acvatic pentru reproducere, avand in structura lor caractere multiple care reprezinta adaptari la viata terestra.
Sunt animale poikiloterme, temperatura corpului variind sensibil fata de cea in zonele cu clima calda, putinele specii din regiunile temperate hiberneaza in sezonul rece. Corpul lor, mai mult sau mai putin masiv, este inzestrat cu 4 picioare (membre) pentadactile ale caror degete se termina cu gheare.
Membrele sunt situate latero-ventral si nu ridica de la sol restul corpului. Ele servesc pentru sprijin pe substratul pe care se tarasc.La unele reptile adaptate secundar la viata acvatica (broastele testoase) membrele sunt transformate in palete pentru inot, iar la serpi, acestea au disparut sau sunt rudimentare, locomotia facandu-se prin tarare.
27.08.2008
29.6KB
:cool:
27.08.2008
21.6KB
:cool:
27.08.2008
49.3KB
:cool:
03.09.2008
35.1KB
Cele mai variate si raspandite specii de reptile care traiesc in prezent sunt soparlele. Se cunosc circa 3000 de specii, ce sunt grupate in 23 de familii.
Pot trai in orice mediu, majoritatea preferand zona intertropicala. Datorita iutelii si a capacitatii de a se catara (pot urca pana la 4000 m altitudine), soparlele pot evita multi pradatori.
Dimensiunea soparlelor variaza in functie de specie si de sex. Astfel, exista specii care au o lungime mai mica de 2 cm, la polul opus aflandu-se dragonul de Komodo a carui lungime poate ajunge la 3 m. In general, coada soparlelor este mai lunga decat corpul, care este acoperit cu solzi marunti.
Solzii dorsali sunt dispusi pe 8-12 randuri, au forma ovala sau hexagonala si sunt bine diferentiati de solzii dorso-laterali. Coada este acoperita de solzi ingusti si drepti.
Soparlele au patru picioare scurte, aduse pe langa corp, cu cate cinci degete fiecare, dar exista si specii fara picioare.
In general, soparlele prezinta 10-17 pori femurali de fiecare parte si intre 6-8 siruri longitudinale. Pliul gatului este mai mult sau mai putin vizibil, iar limba se termina cu 2 lobi scurti, rotunjiti.
Fata de serpi, soparlele prezinta deschizaturi pentru urechi, pleoape mobile si maxilare mult mai putin flexibile, strans articulate cu craniul.
In cazul capturarii, multe specii sunt gata sa muste, dar exista specii ce nu au dinti veninosi.
Inainte de imperechere, masculul de soparla isi poate schimba culoarea sau isi ridica faldurile ce sunt dispuse in jurul gatului.
Reproducerea are loc prin depunerea, prin iunie, a 5-14 oua de culoare alb-galbui, usor cilindrice, lungi de 12-14 mm. Clocirea dureaza in jur de 2 luni, chiar 90 de zile in cazul in care temperatura este devaforabila. Ouale cresc in volum in timpul clocitului, devenind cenusii, iar prin august-septembrie ies puii.
Femelele sunt apte pentru reproducere dupa 3 ani, pe cand masculii dupa 2 ani.
Soparlele inelate sunt reptile strans inrudite cu serpii si se hranesc cu mici nevertebrate. Craniul lor este lat, coada scurta, iar plamanul scurt dezvoltat. Ele traiesc in Africa, Orientul Mijlociu, America de Sud si se hranesc cu rame, muste, omizi.
Cea mai mare specie de soparla este dragonul de Komodo. Cu toate ca are o greutate de pana la 125 kg si o lungime de circa 3 metri, se poate deplasa incredibil de rapid. Animalele prinse nu au nici o sansa de viata, deoarece dragonul de Komodo are maxilare puternice si gheare care ii permit sa ucida rapid.
27.08.2008
16.8KB
:rolleyes:
19.09.2008
27.6KB
Elefantii sunt considerati a fi cele mai mari mamifere din lume. Acestia pot fi intalniti in Africa si in India, in special in padurile tropicale sau campiile din apropierea apelor. Desi nu vede bine, se ghideaza dupa miros si auz, pe care le are foarte sensibile, astfel ca poate simti apa de la o distanta de 4 km.
Exista doua specii mari de elfanti - elefantul african si cel indian. Acesta din urma este mai mic decat cel african, cu urechi mici si grase si colti mai mici, spre deosebire de elefantul african care are corpul mare si gras si urechile moi.
Are culoarea maro deschis sau gri, colti de fildes alb-galbui si un nas lung care este utilizat pentru miros sau pentru a rupe frunzele copacilor. Nasul, care mai este cunoscut si sub denumirea de trompa, ii foloseste si pentru a se stropi cu apa. Au obiceiul de a se tavali prin noroi, protejandu-si pielea sensibila de soarele prea puternic sau de intapaturile insectelor. De obicei doarme in picioare, fiind foarte rare momentele cand se intinde pe pamant.
Inaltimea acestuia variaza de la 3 la 4,5 metri, iar greutatea maxima pe care o poate atinge este de circa 7 tone. Volumul impresionant al elefantului tine, in general, pradatorii departe, dar pericolul cel mai mare pentru el este omul, care-l vaneaza pentru valoarea fildesului din care sunt formati coltii sai sau pentru a-i folosi la circ.
Aceste animale raman grupate in familii, care se unesc la randul lor intr-o turma care este condusa de femela cea mai batrana. Toti elefantii grupati astfel raman impreuna cu turma, in afara puilor maturi, care o parasesc pentru a cauta o femela.
Elefantul are un spirit de devotament foarte accentuat. Astfel, daca unul dintre ei este ranit nu este abandonat de ceilalti. Elefantii il incadreaza strans de o parte si de alta a corpului, iar cel ranit poate parcurge asa zeci de kilometri impreuna cu turma.
Dintre toate speciile elefantii se inmultesc cel mai greu. O femela elefant poate avea pui dupa o sarcina de chiar 20 de luni.
Elefantul este vegetarian, hranindu-se cu iarba, frunze si alte diferite plante pe care le gasesc in aceste zone. Acestia ajung sa consume aproximativ 225 kg de mancare si 90 litri de apa pe zi.
27.08.2008
15.8KB
Livingul
21.09.2008
30.6KB
:cool:
27.08.2008
31.3KB
:uimit:
04.09.2008
40.7KB
:cool:
04.09.2008
16.3KB
:)ghepard
19.09.2008
52.2KB
Delfinii se gasesc cu precadere in oceanul Atlantic si Pacific, dar sunt prezenti si in celelalte oceane si, de asemenea, in raurile din Amazon si Africa de Sud. Desi mediul de viata al delfinului este apa, este necesar ca acesta sa iasa des la suprafata pentru a putea respira.
Un fapt cu totul deosebit la delfin este faptul ca - desi seamana foarte tare cu un peste - este mamifer, inrudindu-se cu balena. Este un animal foarte inteligent, fiind capabil sa comunice foarte bine si sa invete diferite trucuri repede si usor. Este foarte prietenos cu oamenii, fiind folosit in vindecarea copiilor bolnavi.
Corpul delfinului este alunecos, iar la nivelul capului se observa un nas lung si rotund, o gaura in frunte, folosita pentru respiratie si o gura mare in care se afla colti conici, ascutiti (intre 12 si 200). Interesant la delfin este faptul ca nu-si pierde nici un colt de-a lungul vietii. Ochii sunt pe fiecare parte a capului, iar urechile se afla in spatele acestora, fiind niste gauri mici.
Majoritatea delfinilor au culoarea gri pe corp si alba pe burta. Cei care traiesc in Pacific au culoarea gri cu pete negre.
Lungimea acestor mamifere variaza de la 1,2 m pana la 9 m lungime, iar greutatea de la 65 kg la aproximativ 650 kg. Datorita faptului ca delfinul are corpul format din muschi dezvoltati, are capacitatea de a sari din apa chiar si la o inaltime de 5,5 m.
Delfinul traieste in grupuri mari, impreuna cu care ramane toata viata. Acestia se hranesc cu calmar si peste, consumand zilnic mai mult de o treime din greutatea corpului lor.
Nu are colti puternici sau alte arme pentru a se apara de dusmani, dar are avantajul de a inota foarte repede, intrecandu-i pe toti care incearca sa-l vaneze. In comparatie cu cel mai rapid inotator uman, care este capabil sa inoate cu maxim 10 km/ora, delfinul poate inota cu o viteza de 60 de km/ora.
Comunicarea se realizeaza printe-un procedeu numit ecolocatie. Aceasta consta in orientarea cu ajutorul ultrasunetelor reflectate de anumite obiecte. Astfel, sunetele emise de aceste mamifere se intorc la ele oferindu-le informatii despre marimea, forma, viteza, distanta si locatia unui obiect.
Delfinii sunt capabili sa-si miste ochii in mod separat, uitandu-se in directii diferite in acelasi timp.