 I_Love_AnimalsAdministraor - iubitor de animale si planteDin: Animalia
Postari: 212
|
|
Soarele este o stea G2 obişnuită, una dintre cele mai mult de 100 miliarde de stele din galaxia noastră.
diametru: 1,390,000 km.
masa: 1.989e30 kg
temperatura: 5800 K (suprafaţă
15,600,000 K (miez)
Soarele este de departe cel mai mare corp din Sistemul Solar. Conţine mai mult de 99.8% din masa totală a Sistemului Solar. (Jupiter o mare parte din restul de materie).
Soarele este personificat īn multe mitologii: grecii īl numesc Helios pe cānd romanii īi ziceau Sol.
Soarele este alcătuit, īn prezent, din aproximativ 75% hidrogen şi 25% heliu după masă (92.1% hidrogen şi 7.8% heliu după numărul de atomi); orice altceva ("metale" se găseşte doar īn proporţie de 0.1%. Aceasta se schimbă īncet de-a lungul timpului pe măsură ce Soarele converteşte hidrogenul īn heliu īn miezul său.
Straturile exterioare ale Soarelui execută rotaţie diferenţială: la ecuator, suprafaţa se roteşte o dată la 25.4 zile; īn apropierea polilor se face la 36 de zile. Acest comportament ciudat se datorează faptului că Soarele nu este un corp solid cum este Pămāntul. Efecte asemănătoare apar īn planetele gazoase. Rotaţia diferenţială se extinde considerabil īn jos, spre interiorul Soarelui īnsă miezul se roteşte ca un corp solid.
Īn miezul Soarelui (aproximativ 25% din rază spre interior) condiţiile sunt extreme. Temperatura este de 15.6 milione Kelvin şi presiunea este de 250 miliarde atmosfere. Īn centrul miezului, densitatea Soarelui este mai mare decāt de 150 de ori cea a apei.
Fluxul de emisie al energiei (3.86e33 erg/secundă sau 386 miliarde de miliarde de megawaţi) este produs de reacţii de fuziune nucleară. Īn fiecare secundă, aproximativ 700,000,000 tone de hidrogen sunt convertite īn 695,000,000 tone de heliu şi 5,000,000 tone (=3.86e33 erg) de energie sub formă de raze gama. Īn drumul său spre suprafaţă, energia este continuu absorbită şi re-emisă la temperaturi tot mai scăzute astfel īncāt īn momentul ajungerii la suprafaţă, este īn mare parte lumină vizibilă. Pentru restul de 20% pe care īi mai are de parcurs pānă la suprafaţă energia este transportată mai mult prin convecţie decāt prin radiaţie.
Suprafaţa Soarelui, numită şi fotosferă, are o temperatură de aproximativ 5800 K. Petele solare sunt regiuni "reci", de doar 3800 K (apar īntunecate doar īn comparaţie cu regiunile īnvecinate). Petele solare pot să fie foarte īntinse, ajungānd pānă la 50,000 km īn diametru. Petele solare sunt produse de complicate şi īncă nu foarte bine īnţelese interacţiuni cu cāmpul magnetic al Soarelui.
O regiune īngustă numită cromosferă se īntinde deasupra fotosferei.
Regiunea extrem de rarefiată de deasupra cromosferei, numită coroană, se īntinde milioane de kilometri īn spaţiu īnsă este vizibilă doar īn timpul eclipselor (stānga). Temperaturile īn coroană ating valori de 1,000,000 K.
Cāmpul magnetic al Soarelui este foarte puternic (după standardele terestre) şi foarte complicat totodată. Magnetosfera sa (cunoscută şi ca heliosferă se īntinde mult dincolo de Pluto.
Pe lāngă căldură şi lumină, Soarele emite un flux de densitate redusă de particule īncărcate (īn mare parte electroni şi protoni) cunoscut sub numele de vānt solar care se propagă prin Sistemul Solar cu o viteză de aproximativ 450 km/sec. Vāntul solar şi particulele de energie mult mai īnaltă emise de activitatea solară pot avea efecte dramatice pe Pămānt trecānd de la scurgeri de energie la interferenţe radio sau la frumoasa aurora boreală.
Date recente de la nava Ulysse arată că īn timpul minimului ciclului solar, vāntul solar care emană din regiunile polare circulă aproape cu o viteză dublă, 750 kilometri pe secundă, faţă de latitudinile joase. Compoziţia vāntului solar pare să difere şi ea īn regiunile polare. Īn timpul maximului solar, totuşi, vāntul solar trece pe o viteză medie.
Studii ulterioare ale vāntului solar vor fi efectuate de către recent lansatele nave Wind, ACE şi SOHO de la punctul de stabilitate dinamică situat īntre Pămānt şi Soare la aproximativ 1.6 milioane km de Pămānt.
Vāntul solar are efecte semnificative asupra cozilor cometelor şi are chiar efecte măsurabile asupra traiectoriilor navelor.
Pe suprafaţa Soarelui se văd deseori bucle şi protuberanţe spectaculoase (stānga).
Activitatea solară nu este īnsă constantă. Şi nici activitatea petelor solare. S-a īnregistrat o perioadă de joasă activitate a petelor solare īn ultima jumătate a secolului al 17 - lea, numită Mica deviaţie. Coincide cu o situaţie de răceală anormală īn Europa de Nord cunoscută uneori sub numele de Mica Epocă de Gheaţă. De la formarea sistemului solar energia emanată de Soare a crescut cu 40%.
Soarele are aproximativ 4.5 miliarde de ani. De la naşterea sa a folosit cam jumătate din hidrogenul din miezul său. Va radia īn continuare "īn linişte" pentru īncă 5 miliarde de ani sau chiar mai bine de atāt (deşi luminozitatea sa se va dubla pe atunci). Īn cele din urmă īşi va epuiza combustibilul adică hidrogenul. Va trece atunci prin schimbări radicale, obişnuite la standardele stelare, care vor conduce īn cele din urmă la distrugerea totală a Pămāntului (şi probabil crearea unei nebuloase planetare).
Sateliţii Soarelui
Există nouă planete şi un mare număr de obiecte mai mici care orbitează Soarele. (Care anume sunt planete şi care "obiecte mici" nu s-a stabilit exact nici īn urma controverselor pe această temă, īnsă totul se rezumă pānă la urmă la felul īn care se definesc termenii.)
Distanţa Raza Masa
Planeta (000 km) (km) (kg) Descoperitor Data
--------- --------- ------ ------- ---------- -----
Mercur 57,910 2439 3.30e23
Venus 108,200 6052 4.87e24
Pămānt 149,600 6378 5.98e24
Marte 227,940 3397 6.42e23
Jupiter 778,330 71492 1.90e27
Saturn 1,426,940 60268 5.69e26
Uranus 2,870,990 25559 8.69e25 Herschel 1781
Neptun 4,497,070 24764 1.02e26 Galle 1846
Pluto 5,913,520 1160 1.31e22 Tombaugh 1930
Informaţii mai detaliate şi definiţii de termeni pot fi găsite la pagina de date.
Mai multe despre Soare
mai multe imagini cu Soarele
de la ASU
de la LANL
de la RGO
de la StarDate
de la NASA Spacelink
Stanford Solar Center
Yohkoh Public Outreach Project, multe informaţii utile, imagini şi filme
Spaţiul web al "University of Michigan Solar and Heliospheric Research Group" pentru copii şī nespecialişti
Vremea azi īn spaţiu şi un index al imaginilor solare
Centrul pentru Analize ale Datelor Solare
Informaţii despre eclipse
de la Centrul pentru Analize ale Datelor Solare
de laFred Espenak
Pagina despre eclipse a celor de la Sky Online
Informaţii despre eclipsa din 1999
Zona eclipsei
Eclipsele de la Dale Ireland
imagini făcute de Bob Yen
National Solar Observatory / Sacramento Peak Index de imagini
mai multe informaţii şi legături desprepetele solare
historical info about sunspots
Tur virtual al Soarelui de Michael Berger
Soarele: o privire de ansamblu, o scurtă prezentare făcută de P. Charbonneau şi O.R. White
articol dspre Luminile de la Nord
Proiectul HK
Pagina principală Ulysse
Spartan 201, misiunea NASA pentru explorarea coroanei solare
IACG Campaign IV: include o mulţime de referinţe bune
Vieţile şi Morţile Stelelor; note ale lui Nick Strobel de la Universitatea din Washington
Realizarea īn comun ESA/NASA: SOHO - Observator Solar şi Heliosfericpagină prinicipală
articole despre John Bahcall, multe focalizāndu-se pe problemele neutronilor solari
interviu cu Sol de Robert J. Nemiroff
Folclor Solar, mituri diverse despre Soare
Probleme deschise
Există o legătură cauzală īntre Mica Deviaţie şi īntre Mica Epocă de Gheaţă sau e doar o simplă coicnidenţă? Cum afectează deviaţiile solare climatul terestru?
Cāteva experimente atent efectuate au eşuat īn a detecta fluxul de neutroni de la Soare. Explicaţia se va dovedi a fi probabil doar o mică scăpare īn vreun calcul ezoteric. Aşa au spus īnsă şi īn 1900 despre orbita lui Mercur.
Din moment ce toate planetele cu excepţia lui Pluto orbitează Soarele īn limita cātorva grade faţă de planul ecuatorului Soarelui, ştim foarte puţine despre mediul interplanetar din afara acelui plan. Misiunea navei Ulysse va furniza informaţii despre regiunile polare ale Soarelui.
Coroana este mult mai fierbinte decāt fotosfera. De ce?
--------------------------------------------------------------------------------
_______________________________________
|
|
